Sarcina

     „Vârsta este un criteriu esențial de diferențiere. După 16 ani, se pare că riscul de sarcină sau la naștere nu este mai mare decat la vârsta adultă, dacă dezvoltarea somatică a decurs bine.

Dimpotrivă, inainte de 15 ani, riscurile somatice sunt mult mai mari: pericol de naștere prematură, anemie, infecții urinare, nașteri dificile, de asemenea, mortalitatea perinatală este mai mare dacă mama este mai tânără
     Chiar dacă trebuie să recunoaștem ca la vârsta unei adolescente de 18/19 ani sarcina, nașterea, apoi relațiile mama bebeluș pot să decurgă absolut normal, in majoritatea cazurilor intervin totuși riscuri psihosociale care nu pot fi neglijate.

      Sarcina apare de obicei în condiții de ruptură: adolescenta este izolata, în conflict cu parinții săi, uneori respinsă în mod deschis de aceștia; ea și-a întrerupt studiile, de cele mai multe ori marcate de eșec; conduitele agresive (impulsivitate, certuri) sunt la fel de frecvente ca și fuga. Există numeroase cazuri în care tânăra însarcinată a avut tentative suicidare în trecut sau în care sarcina este urmata de o întrerupere voluntară de sarcină. Adesea conduitele toxicomane (alcool, tabagism, hasis) precedă sarcina. De asemenea, antecedentele de separare traumatică, de plasament social sunt frecvente. Tatăl copilului este, de cele mai multe ori, absent: fie acesta o părăsește pe adolescentă, fie ea păstrează secretul identității partenerului ei.

     Nivelul socio-cultural al acestor adolescente este de obicei scăzut; modul de viața și organizarea psihosocială sunt haotice sau dezorganizate, conflictele familiale sunt o obișnuință, iar antecedentele de violență la care au fost supuse acestea (servicii, abuzuri sexuale) nu sunt rare.

Apariția sarcinii accentuează ruptura. Ea este deseori ascunsă și descoperită abia după naștere. Din această cauză nu sunt rare cazurile în care sarcina ramâne ascunsă. O dată descoperită sarcina, această situație poate provoca excluderea familială, școlară, afectivă (pierderea prietenului), accentuând singuratatea adolescentei.

Adesea adolescentele descrise mai sus prezintă adesea carențe afective și un nivel scăzut al stimei de sine. Frecvent, adolescentele “folosesc” relațiile sexuale pentru a se simți iubite și protejate.       Renunțarea la copil este o soluție destul de rar acceptată de adolescentă. De cele mai multe ori adolescenta a avut relații conflictuale agresive cu mama sa, sarcina permițându-i să rivalizeze cu mama, sau chiar să “triumfe” împotriva acesteia. O altă trăsătura importantă a adolescentelor însărcinate este simptomatologia depresiva.

Calitatea relațiilor mamă adolescentă-bebeluș trebuie tratată cu multă atentie. În timpul sarcinii aceste adolescente au idei anxiose legate de maternitate în comparație cu alte femei. Daca la o prima vedere aceste tinere mame apar abile în relatia cu copilul, la o analiza mai fină se poate observa o lipsa a unei implicări stabile: ele sunt mult mai inexpresive, mai puțin pozitive în atitudinile lor, comunică mai puțin cu copilul, îi acordă acestuia mai puțină atenție decât ar fi facut-o mamele mai în vârsta. Chiar daca adesea tinerele mame se dovedesc a fi pricepute în a se juca cu bebelușul, ele sunt mai intruzive și mai puțin sensibile la nevoile acestuia; ele exprimă convingeri pe care le impun copilului (“îi e foame”, “trebuie să doarmă”). Copiii prezintă adesea comportamente de atașament anxioase sau ambivalente.

      În concluzie, apariția unei sarcini la o adolescentă indică întotdeauna o situație psihosocială fragilă, crește riscurile, deja prezente, atât de marginalizare sociala dar și de decompensare psihică (depresie, conduite de ruptura) și frânează în general procesul de elaborare psihică al adolescentei. Un acces precoce la rolul de părinte poate fi pentru adolescentă un mijloc de a se propulsa într-un statut de “pseudo-adult”.

     Luarea în îngrijire trebuie să fie neaparat multidisciplinară, cu monitorizare medicală, un ajutor social atent și prelungit și, dacă este posibil, un sprijin psihologic sau terapeutic.” - Răzvan Pleteriu

Semnele sarcinii:

- Ți-a întârziat menstruația;

- Sânii îți sunt umflați și te dor;

- Te simți amețită, slăbită, cu grețuri în special dimineața, repulsie față de unele alimente;

- Mergi la baie mai des decât de obicei;

- Îți pătezi lenjeria cu niște secreții de culoare închisă;

- Ai adesea schimbări de dispoziție și ți s-a modificat pofta de mâncare.

Ce faci în cazul apariției unei sarcini nedorite?

În primul rând vorbește cu părinții tăi sau cu o rudă sau un prieten major și în care să ai încredere. Scapă de temeri! Trebuie să știi că o sarcină nu poate fi ascunsă prea mult timp! Soluțiile pe care le ai la îndemână sunt doar 3: avortul, păstrarea copilului și creșterea lui sau păstrarea copilului și datul acestuia spre adopție.

Nu lua hotărâri de una singură, ci apelează la un adult care să te îndrume și să te însoțească la un centru de planificare familială, pentru a putea analiza împreună cu specialiști posibilitățile pe care le ai și să alegi ce este cel mai bine pentru tine.

Ce este avortul?

Avortul înseamnă întreruperea sarcinii. Uneori se produce în mod involuntar, în urma unui accident, a unei malformații a fătului, a unei boli a mamei, caz în care se numește avort spontan. Alteori, femeia avortează în mod voluntar, supunându-se unor practici ilegale, dacă în țara sa avortul nu este legal, sau într-o clinică, cu autorizarea medicului, dacă avortul este legal. Întreruperea voluntară a sarcinii a dat naștere multor dezbateri, întrucât există persoane care, din motive religioase sau etice, consideră că se atentează astfel la viața unei fințe umane, în timp ce alții cred că este doar o formă de a decide ce este mai bine pentru femeie.

Întreruperea sarcinii este o operație care trebuie realizată la fel ca orice operație are riscurile sale. Deși femeia iți dorește avortul, experiența este dureroasă și multe femei au toată viața remușcări. Modul în care se practică avortul este aspirarea sau raderea conținutului uterului - a fătului - când sarcina este încă la început.